‘U GATTU E RU SURICE

 

‘Ntra ‘nu crivu, ch’era ‘mpittu

ccu tri lazzi a ru suffittu,

c’era casu misu apposta,

supra llà, ppemu se ‘ntosta.

 

Nullu lu putìa toccare

ca servìadi ppe grattare.

Ppe ‘stu casu – ch’è scuvìartu –

‘nu purtìallu è sempre apìartu

 

ppemu l’aria jùarnu e sira

queta queta si lu ‘ncira,

e lle duna cchjù culure,

 

Pue,n’urdure sprigionava

chi ‘u purtìallu summarcava;

…e ‘nu jùarnu ‘u’ ba trapana

dde ‘nu surìce, a ‘na tana,

 

chi ‘ud’avìannu atru arrafatu

se sgranava ‘nu granatu?!

‘Sta bestiaccia ‘ncline a dannu,

lestu parta ed annusannu,

 

penza: - Se, ‘sturduru vena

d’intra ‘a casa ‘e Matalena!

Matalè, si lu vò Dio,

‘stu furmaggiu ‘u grattu io!

 

Se facìa ddìsparu e paru

senza de lu tavernaru;

nu’ ru sa ca a cchiru vanu

cc’è ‘nu gattu guardìanu

 

ch’ogne struscicìallu senta

e ri surici ‘i scripenta...

Cum’infatti, la matina,

la patruna, intra ‘a cucina:

 

“Gattarì, te raccumannu,

nu’ mme fare ajjare dannu

ca io vàju a ra Bazata

e cce stàju ‘na jornata!

 

Io nu’ lassu chjusu nente,

pperchì tuni, certamente,

- cumu nsinga a moni ha’ fattu –

- sarài bùanu, onestu gattu!

 

Nsinga a moni t’ha’ manciatu

sulu ciò chi t’àju datu!

‘A fiducia mia l’ha’ tutta;

rìasti tu patrune e sutta.

 

Sulu “assai” te raccumannu

mu a ru casu ‘un patu dannu,

ch’è ddaveru ‘nu peccatu

si ‘nu malu ‘ntenzionatu ... ’’

 

Chiru gattu, suddisfattu

ppe l’elogiu chi l’ha fattu,

ccu ‘na riminiàta ‘e cuda,

lu colloquiu lu cunchjuda

 

rispunnìannu: - Ha’ vistu mài

ca te fazzu ajjare guài!?

Ccàdi, a’ bannu la modestia,

cce rimànadi ‘na bestia

ch’àdi l’ugne sue affilate

e re zanne appizzutate!

Ccà, chi vena mu fa tùartu

trasa bivu e nnescia mùartu! –

 

Pue, allisciannulu ‘na picca,

mentre illu ‘a cuda ‘ncricca,

‘ncapu se ‘mpesàu ra quarta

chjuda cchira porta e parta.

 

Illu resta e s’è ffuciutu

dduve vida e ‘u’ d’è bidutu.

Eccu ‘u sùrici ch’arranca,

mentre ammiccia a ddestra e a manca;

 

mma lu sguardu fuscu e tristu

‘d’u rivale, nu’ ll’ha bistu…

Mo, sta jjannu, muru muru,

dd’ha re ràdiche l’urduru.

Ma, lu “sbirru’’, ccu ‘nu scattu

l’è zumpatu apprìassu, all’attu;

e ‘na picchi picchi manca

chi ‘u’ lle rescia mu l’abbranca…

 

Chi bidisti…segge ‘nterra,

fùji e scappi…fu ‘na guerra!

Pue, d’arriadi ‘na marmitta,

cumu la prudenza sbritta:

le va bona, ca le rescia

mu d’’u stessu grubu nescia;

 

puru l’atru, àgile e spìartu,

sata dd’u purtìallu apìartu…

Banna fore, gara ancore

a cchi ha cchjù ggamme e core;

e ccu ccìantu o cchjù sterzate,

mastravote ‘mpruvvisate,

a ‘na ‘ngaglia ‘e muru vùatu

se va ‘mpila, e ru fa cciùatu.

 

Moni chiru ‘nseguiture

senta ‘ncùarpu ‘nu vrusciure

ppe ru fattu ch’è restatu

‘n’atra vota pizzicatu…

 

Pue sderrùzadi li dianti

e ddicìu: - Sùrice, sìanti:

Mi nne vàju! Sé, te sganciu!

Sì a ra ruga…pue te manciu! –

M’a dui passi, a ru spicune,

s’è spostatu ‘u furbacchjune…

e dde llà, doppu ‘na picca,

‘n’ “abbaiata”, pue, cce ‘nzicca.

 

Chira bestia latra e lorda,

penza:”Sé, tagliàu ra corda!

L’esperienza, a mie, me ‘nzigna

ca lu gattu si la sbrigna,

si nu’ bò subire grane,

quann’arrìvadi ‘nu cane!’’

 

Nescia, e mancu si nn’adduna

cum’abbina ra spurtuna…

Sta morìannu, e barbettannu,

ccu i peduzzi squatriciannu,

dissa: “Cumu lampu ha fattu

mu abbajasti?…Sì ‘nu gattu!”

 

E chill’atru le rispunna,

mentre i dìanti ‘ncarne ‘mpunna:

- Si a ‘stu munnu ‘u’ d’usi trucchi

pocu e nnente, spessu, ‘mmucchi!

Si ‘un te ‘mpari ad abbajare,

quante cose ‘un pue acchjappare!… -